Iată că a venit și momentul ultimei excursii a verii pentru “grupul Sf. Alexie”! A șasea ieșire în natură, și ultima pe sezonul de vară, a grupului nostru s-a desfășurat în spectaculosul cadru natural al Munților Bucegi, mai precis pe valea Ialomiței, în sectorul Cheilor Zănoagei. Aici Ialomița a modelat în decursul mileniilor un fascinant univers carstic în calcarele diluviene pe o lungime de cca 3 km, pereții de calcar, grohotișul fosil de diferite dimensiuni, pădurea de amestec și întreaga biodiversitate au impus crearea rezervației naturale Zănoaga-Lucăcilă. Un adevărat colț de rai natural!
Se pare că denumirea de “zănoaga” ar veni din slavonă: za noga (la picior), iar aici putem face unele asocieri cu expresia noastră: “pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, asociind semnificația și cu înțelesul geografic al termenului, anume o zonă plată de pășune aflată pe firul unei văi. Așadar, am luat și noi, cu mic cu mare, “la picior” aceste chei săpate în calcar, urmând firul Ialomiței și intrând în peisaj la propriu și cu mare voioșie! În acest fir al Ialomiței aveau să facă o baie neintenționată și doi membri de nădejde ai grupului nostru J
În ciuda faptului că la urcarea pe Transbucegi una din cele 5 mașini ale grupului – și anume duba – ne-a lăsat în drum, oprindu-i-se motorul încins cu 7 km înainte de punctul de start al excursiei pedestre, totuși am efectuat traseul dorit, chiar și în formula “deșirată” (deja ne-am obișnuit) cauzată de diferența mare între generațiile componente ale grupului expediționar!
Traseul a fost următorul: Camping Zănoaga – Cascada 7 Izvoare – Lacul Scropoasa – Cabana Bolboci – Peștera Ialomiței – și retur. Am trecut astfel pe la 7 Izvoare unde s-a constatat, prin măsurători de laborator, că există una dintre cele mai pure ape naturale din lume, am trecut și pe la Lacul Scropoasa, un ochi de turcoaz, lac de acumulare pentru cea mai veche hidrocentrală din România (1936) de la Dobrești, în aval. Ne-am întors pentru o masă binemeritată, după un așa traseu!, la frumoasa Cabană Bolboci, la d-na Nina (inimoasă și harnică primitoare a turiștilor montani), lângă alt lac de acumulare, Lacul Bolboci, “Marea din Bucegi”, inaugurat în 1988 pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Târgoviște. De aici, o parte a grupului am mers la Peștera Ialomiței și Schitul Peștera și le-am vizitat, iar altă parte au rămas la cabană și în final au plecat spre București la timp spre a nu-i prinde întunericul în “potcoava Bucegilor”!
Aceasta este, pe scurt, desfășurarea minunatei noastre excursii bucegistice la capăt de sezon de vară, înainte de reînceperea școlilor și încheierea concediilor! A fost o zi lungă de vară, plină de bucurie pentru toți, fiecare și-a “făcut traseul propriu” și, cel mai important, am fost iarăși împreună în natură!!!
Slavă Lui Dumnezeu pentru tot!
Nihil sine Deo!
Galerie Foto
